Dupa ce a plecat din Germania, a adunat afluentii din 10 tari, a traversat 4 capitale si a parcurs deja 2860 de kilometri, Dunarea isi intersecteaza in cele din urma traseul cu Marea Neagra, formand chiar inainte de varsare o Delta mirifica in care doreste parca sa pastreze si sa arate lumii tot ceea ce are natura mai frumos si mai de pret.
Suprafata Deltei Dunarii, caci despre ea este vorba, impreuna cu complexul lagunar Rasim-Sinoe este de 5050 Km, din care 732 Km apartin Ucrainei. Delta propriu-zisa are o suprafata de 2540 Km, suprafata ce creste anual cu 40m datorita celor 67 milioane tone de aluviuni depuse de catre fluviu.
Dunărea ajunsă la Pătlăgeanca se bifurcă în două braţe, Braţul Chilia la nord şi Braţul Tulcea la sud, braţ care mai apoi la Ceatal Sfantu Gheorghe, se desparte în Braţul Sulina şi Braţul Sfântul Gheorghe.
Braţul Chilia, formează graniţa cu Ucraina, şi transportă pe cursul său de o lungime de 104 km², 60% din apele şi aluviunile Dunării.
Braţul Sulina este situat în mijlocul Deltei, şi spre deosebire de Chilia, are un curs rectiliniu, fiind permanent dragat şi întreţinut pentru navigaţia vaselor maritime. Are o lungime de 71 km şi transportă 18% din volumul de apă al Dunării.
Cursul Braţului Sfântul Gheorghe este orientat spre sud-est, şi se desfăşoară pe 112 km, transportând 22% din debitul Dunării. La vărsare formeaza insulele Sacalin considerate un început de deltă secundară.
Delta Dunării este caracterizată prin forme de relief pozitive numite grinduri şi forme de relief negative reprezentate prin depresiuni umplute cu apă (lacuri). În prezent, delta se prezintă sub forma unei suprafeţe plane cu o pantă lina, străbătută de un păienjeniş de ape: braţe de fluviu, canale şi gârle, punctată de lacuri şi japşe.
Teritoriul Deltei Dunării se împarte în două subregiuni geografice şi anume: Delta propriu-zisă ce ocupă o suprafaţă de 4.250 km2, aflată între braţele fluviului,şi zona complexului Razim, cu o suprafaţă de 990 km2. Din punct de vedere fizico-geografic Delta se împarte transversal pe braţele fluviului în două mari subregiuni naturale: delta fluvială şi delta maritimă.
Vegetaţia Deltei este reprezentată în mare parte de o vegetaţie specifică mlaştinilor (stuful, papura, rogozul, în amestec cu salcia piticã) şi ocupă 78% din totalul suprafeţei. Zăvoaiele ocupă 6% din suprafaţa deltei, fiind păduri de salcie, frasin, arin, plop, care cresc pe grindurile fluviatile, fiind periodic inundate, iar ochiurile de apă sunt acoperite de o vegetaţie acvatică şi plutitoare, ocupând 2% din suprafaţa deltei. De asemenea, există păduri pe câmpurile Letea şi Caraorman şi sunt alcătuite din stejar brumăriu, stejar pedunculat, frasin, plop tremurător, ulm, plante agăţătoare.
Fauna conţine mai mult de 320 de specii de păsări ca şi 45 de specii de peşte de apă dulce în numeroasele sale lacuri şi japşe. Acesta este locul unde milioane de păsări din diferite colţuri ale Pământului (Europa, Asia, Africa, Marea Mediterană) vin să cuibărească.
Populaţia Deltei (aproximativ 15.000 locuitori) a fost totdeauna răzleaţă, mediul semi-acvatic nepermiţând densităţi importante si este in prezent grupata in 15 localitati rurale si 2 orase: Tulcea si Sulina.
Din punct de vedere economic, pescuitul reprezinta o constanta a activitatii umane din regiune; pe unele grinduri se practica cultura plantelor, pe altele exista izlazuri pentru cresterea animalelor iar navigatia pe brate si transportul pe canale este o alta preocupare a localnicilor.
Pentru alte informatii, detalii si fotografii, vizitati link-urile de mai jos:
http://www.deltadunarii.ro/default.html
http://ro.wikipedia.org/wiki/Delta_Dun%C4%83rii
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu