Totalul afișărilor de pagină

miercuri, 31 august 2011

Curtea Domneasca Curtea de Arges

Biserica Domneasca Sfantul Nicolae este unul dintre principalele obiective turistice din Curtea de Arges, fiind primul monument de arhitectura religioasa de amploare din Tara Romaneasca. Curtea Domneasca de la Arges a fost contruita initial in secolul al XIII-lea, de voievodul roman Seneslau.

 

La inceputul secolului al XIV-lea, pe timpul domnitorului Tarii Romanesti Basarab I (1310-1352) au fost ridicate biserica, palatul domnesc de pe latura de sud, turnul si zidul de incinta.   


In secolul al XVI-lea, domnitorul Tarii Romanesti Neagoe Basarab (1512-1521) a construit casa domneasca de pe latura de nord. Palatul si casa domneasca constituie, ca plan, tipuri reprezentative de arhitectura traditionala romaneasca.













Mareata biserica este zidita in interiorul zidurilor resedintei voievodale din secolul al XIII-lea, aflata in Curtea de Arges. Desi constructia bisericii a inceput sub domnia lui Basarab I, ea va fi terminata insa sub domnia lui Nicolae Alexandru (1352-1364), pictura bizantina in fresca fiind lucrata in vremea lui Vlaicu Voda (1364-1377).











In biserica se pastreaza mormantul lui Radu I Basarab expus sub sticla, aici putand fi vazute cateva resturi din vesmantul feudal cu ornamente de aur si pietre pretioase.


joi, 18 august 2011

Manastirea Negru Voda

Manastirea Negru Voda se afla in orasul Campulung-Muscel, in judetul Arges.


Manastirea a fost ctitorita in anul 1215 de catre Radu Negru Voievod si apoi a fost rezidita de Basarab I si fiul sau, Nicolae Alexandru iar ulterior va fi recladita de Matei Basarab.



Manastirea Negru Voda reprezinta cel mai important ansamblu monastic din Muscel. In componenta ei intra Paraclisul Domnesc al curtii voievodale, ulterior Biserica mare a manastirii, Biserica mica - bolnita - din primul sfert al veacului al XVIII-lea, Turnul clopotnita de la intrarea in incinta - secolul al XVII-lea, Casa Domneasca - secolul al XVII-lea construita pe vechi temelii din secolul al XIV-lea, Casele egumenesti - secolul al XVIII-lea, anexa casei domnesti si chiliile de la inceputul secolului al XIX-lea.











Fortificatiile datate din jumatatea secolului al XIV-lea sunt realizate sub forma unui val de pietris si bolovani de 9 metri latime inconjurat de un sant adanc de 2.5 metri plin cu apa. Palatul Domnesc a fost nucleul in jurul caruia s-au adaugat pe parcurs toate celelalte constructii ce vor forma Manastirea Negru Voda.











Al doilea ctitor al manastirii, Matei Basarab (1635-1638) reface din temelii lacasul transformand vechea biserica intr-o manastire de calugari, prin hrisovul din 10 august 1647, in acelasi an fiind construit si Turnul clopotnitei, inalt de 35 metri, avand functia de poarta de incinta dar si de fortificatie cu caracter militar, fiind prevazut cu metereze. Gangul boltit pastreaza si astazi masivele porti din stejar care se izvorasc cu o grinda de proportii, avand incrustate adanc inscriptii mentionand data de 1749. 











Biserica Mare a manastirii are hramul "Adormirea Maicii Domnului" si in forma actuala este a treia constructie. La inceput a functionat ca biserica de mir, de la inceputul secolului al XIV-lea pana in anul 1628, apoi din 1636 si pana in 1827, a durat a doua constructie facuta de Matei Basarab, arhiereul Filaret Beldiman a rezidit-o intre anii 1827-1832.

 









Manastirea Negru Voda a fost desfiintata in 1959 de catre comunisti si reinfiintata in 1989. 



marți, 16 august 2011

Corbii de Piatra

Manastirea rupestra Corbii de Piatra se afla in comuna Corbi, in Judetul Arges la aproximativ 35 de kilometri de orasul Curtea de Arges.


Prima atestare documentara a ansamblului de la Corbii de Piatra este in anul 1512, cand aceasta a fost reinfiintata din porunca domnitorului Neagoe Basarab.
 













Biserica este construita în interiorul unui masiv de piatra, este compartimentata în altar, naos şi pronaos. Altarul are dimensiuni de 4/5 şi primeşte lumina din naos prin deschiderile care le lasa catapeteasma. Catapeteasma a fost construita din zid de caramida în anul 1804. În locul Usilor Imparatesti si diaconesti sunt perdele de culoare albastra. 

 
 










Naosul are dimensiuni de 6/5,70 m cu peretele din vest tencuit şi varuit în alb. Primeste lumina de la două ferestre mari din lemn care în loc de geamuri au plase de sarma (pentru aerisire continua). Pentru credinciosi, pe langa peretii din vest şi nord sunt strane din lemn. Pronaosul are dimensiuni de 6/4,70 m, peretii fiind varuiti în alb. Bolta este semiovala iar intrarea în pronaos se face prin partea de vest, printr-o usa din lemn de brad. Lumina se primeşte de la doua ferestre din lemn asezate în stanga şi dreapta usii. Din pronaos se intra în naos printr-o deschidere facută în zid de marimea unei usi, aşezata în capul vestic. Pe la mijlocul zidului este daltuita o scobitura de marimea unei ferestre, probabil pentru o mai buna aerisire şi patrunderea luminii în naos. Toată biserica este pavata cu dale mari de piatra, iar acoperisul ei este stanca de deasupra.










Langa biserica, sapat tot în stanca, se afla trapeza manastirii - sala de mese, un spatiu daltuit la randu-i în stanca, despre care traditia afirmă ca a fost folosit de Neagoe Basarab ca tribunal în aer liber, pentru a face judecati publice.


 









In perioada imediat urmatoare manastirea va fi supusa unor lucrari de renovare/restaurare.    

http://www.corbiidepiatra.ro/

Manastirea Namaiesti

Manastirea rupestra Namaiesti se afla la 5 kilometri de orasul Campulung Muscel.


Manastirea sapata in stanca se afla la o altitudine de 765 de metri si este atestata incepand cu anul 1386; intemeietorul asezamantului a ramas necunoscut.


Pridvorul este construit din zid de caramida, avand intrarea spre miazazi, unde se afla doua ferestre; este marginit la apus si miazanoapte de stanca.
Interiorul propriu-zis al bisericii este sapat in piatra (in conglomerate de Bucegi, de varsta cretaica), naosul si altarul formand o scobitura boltita de 6, 5 - 7 m. Tavanul e tot din stanca, avand deasupra prismii, turla de 6 m inaltime, contruita din caramida si luminata de patru ferestre. De asemenea, alte doua ferestre sapate in stanca - una spre miazazi si alta spre rasarit, permit patrunderea luminii. 

 

 








Altarul este despartit de interiorul bisericii, printr-o catapeteasma de lemn de stejar sculptat in stil roman. Usile Imparatesti si Diaconesti au terminatii in partea superioara in forma de turnuri (stil gotic) si sunt vopsite in bronz auriu. Masa din altar este tot din bloc de piatra, fixa si stabila. 

 








 
Pictura nu apare decat in pridvor, in rest se vad urmele daltuirii in stanca. Pe pereti sunt prinse icoane, remarcandu-se cea a Sfintei Fecioare Maria, icoana facatoare de minuni (incadrata in rama de argint). Pe catapeteasma sunt icoanele Domnului nostru Isus Hristos, ale prorocilor si ale celor 12 Apostoli. 

 

Spre nord, la circa 10 m de altar, se afla clopotnita, situata pe o stanca, construita din caramida si scandura. Pe versantul abrupt se grupeaza cele 14 chilii, cladite din piatra si barne, in mijlocul carora se inalta staretia - constructie realizata in spiritul arhitecturii traditionale muscelene. In partea de miazazi se gasesc cateva morminte ale unor maici si de asemenea, pe o stanca din exterior sunt o serie de inscriptii, atat cu litere chirilice cat si latine.



Nota: Ultimii 20 de kilometri ai drumului ce leaga Curtea de Arges de Campulung Muscel se afla intr-o stare jalnica.